Saturday, December 31, 2011

Pozele nu se sterg

Chiar daca iti place o poza sau nu, nu trebuie stearsa. Pozele se pastreaza pentru ca reprezinta momente care nu se mai intorc.


Published with Blogger-droid v2.0.2

Tot timpul trebuie sa te gandesti la ce ai, nu la ce nu ai

Pentru ca numai asa te vei simti implinit, vei aprecia ce ai, si vei atrage catre tine ceea ce iti doresti.


Published with Blogger-droid v2.0.2

Wednesday, December 28, 2011

Short animation Partly Cloudy

Tot timpul am urmarit cu placere si zambet animatiile celor de la Pixar.
Mi se pare animatiile cele mai placute pentru ochi de copii, mici sau mari. Foarte usor de urmarit, foarte calde si linistitoare.

In clasamentul meu conduce detasat animatia cu norisorul care creaza numai monstruleti pentru saraca barza care ramane fara pene:

Foarte amuzante sunt si: Geri's GameBad EggsBirds sau Tennis Comercial

Enjoy :))

Moby & Wait for me Video competition

De ceva timp ascult Moby, asa, canale dupa canale.

Si am gasit o chestie faina, ca undeva si candva in anul trecut, Moby a facut un concurs pentru cel mai bun clip la melodia lui Wait for me.

Foarte interesante si clipurile finaliste: http://www.moby.com/journal/2010-04-19/wait-for-me-video-competition-winners-an.html

Insa, dupa cum Moby a obisnuit cu un stil aparte (de muzica & video) era de asteptat ceea ce a ales, il reprezinta.

Mie imi place foarte tare si Locul 3, desi nu este tocmai stilul lui. Insa tandretea clipului armonizata cu melodia in sine ar fi putut trece putin peste stil. Parerea mea.

Tuesday, December 27, 2011

In arta totul este posibil

Imi faceam griji ca nu desenez drept sau simetric sau real. Insa cine poate sa raporteze si la ce? Pana la urma, arta in sine permite orice fel de exprimare: nici una nu-i mai buna sau mai proasta ca alta. Nimic nu e anormal, ciudat sau prost.

Pentru ca si oamenii care danseaza asa cum simt ei sa o faca, danseaza bine. Cei care vor sa cante la pian, fara sa stie cum se face, canta bine. Si cei care scriu versuri cu rima sau nu, o fac bine. Pentru ca fac ceea ce simt, cum simt.


Deci, in arta orice este posibil. Iar exprimarea in sine este o arta, indiferent de forma in care o imbraci.


Published with Blogger-droid v2.0.2

Interviu Andrei Serban (regizor)

Am urmarit un interviu cu Andrei Serban din care am spicuit 2 idei interesante:

- oamenii vin la teatru cu mastile lor din ziua respectiva: griji, tristete, stres, preocupari... Cei din teatru fac tot posibilul pentru asteptarea ca oamenii sa plece de acolo cu zambet, cu sufletul plin, cu ganduri si amintiri frumoase.

- oamenii sunt marionetele lui Dumnezeu. Sunt legati prin sfori invizibile de energie de degetele lui Dumnezeu.


Published with Blogger-droid v2.0.2

Monday, December 26, 2011

The Courios Case of Benjamin Button sau un fel de love stage


Ma gandesc intens dupa ce am revazut filmul (a 3-a oara) daca alaturi de celalalt poti juca pe un love stage precum cea din film?! Daca poti trai fiecare zi speciala, niciuna la fel: sa iei picnicul pe salteaua din sufragerie, unde dormi si unde traiesti. Sa te joci cu tot ce prinzi si sa iei in joaca chiar si momentele grele. Sa traiesti intensitatea sentimentelor in cele mai nevazute moduri, sa iubesti pana la sacrificiul personal. Sa fii atat de puternic incat sa accepti neobisnuitul din persoana cealalta. Sa iti doresti de la fiecare zi mai mult langa el: mai multe trairi, mai multe situatii, mai multe sentimente.


Cu siguranta exista astfel de povesti si cu siguranta merita sa iti cheltuiesti atata timp cat este necesar pentru a le trai.

Sunday, December 25, 2011

Life balance: body & mind

Cum incerc sa am o viata sanatoasa si echilibrata? Pai cred ca sunt necesare doua perspective: body & mind.


De bady nu prea ma ocup cum ar trebui, recunosc, insa fac pasi mici spre asta. Acestia sunt:

1. Minim doua ceaiuri pe zi.

2. Pe cat se poate de putina Cola & alte sucuri de genul (la mine acasa nu cumpar niciodata suc, prefer un ceai sau un lapte).

3. Apa. Cam greu cu apa pentru ca nu prea mi-e sete. Si cand nu iti este nu bei. Insa la serviciu imi pun intr-o sticluta de 0.5 ca sa vad cat beau. Uneori o beau pe toata, alteori uit chiar ca exista pe birou.

4. Manacare. Nu stiu cum se face insa la serviciu mananc foarte ordonat: ce trebuie, chiar daca nu imi place enorm (de ex. spanac care nu imi place insa ii stiu beneficiile=il mananc). In rest sunt cam dezastru, mananc ce nu trebuie sau mai mult decat am nevoie, daca am prin preajma. Insa lucram si la acest aspect.

5. Cateva suplimente naturale: am primi de curand de la Herbalife un supliment de baut pentru un corp sanatos. Mai iau si un Liv 32 pentru ficatul meu ostenit cateodata sau niste vitamine iarna.

6. New entry: masaj. Se incadreaza si la categoria body insa cel mai mult la mind. Prin masaj iti relaxezi corpul, il ajuti sa se detensioneze.

7. Creme & stuff de calitate. Pentru ca am incredere in apele termale si in alte chestii de genul.

8. Somn. Cand am timp il dorm, cand nu imi asum acest lucru. Daca nu am nimic de facut, telefonul silent, draperiile trase si la somn. Daca am lucruri importante, nu le prapadesc cu somn.

9. Sport? Hmmm...aici stau foarte prost. In afara de putin ski si de niste plimbari cu bicicleta nu prea ma incadrez. Insa este pe lista de To do.

10. Mers la doctor din cand in cand, in limitele nornalitatii, si acolo unde se cer vizite cu o anumita frecventa. Si ascultat sfaturile doctorului pentru ca m-am convins singura ca nu le stiu eu mai bine ca el :))


De mind insa ma ocup mai mult, poate si pentru ca efectele sunt vizibile in timp scurt:

1. Invatat. Daca am ocazia sa invat ceva nou nu fug de asta. Chiar daca imi solicita atentie , energie si timp.

2. Cunoscut: caut sa cunosc cat mai mult si mai multe din cunoscutul si necunoscutul care ma inconjoara. Nu sunt sceptica la nimic si astept sa cunosc pana sa imi fac o parere.

3. Activitati. Ma "bag" in activitati noi, tot legate de tema cunoasterii: de chestii si de oameni interesanti.

4. Relaxat. Ma relaxez cu ceea ce stiu ca ma relaxeaza, atunci cand sunt incordata sau stresata sau epuizata. Creez chestii la care ma pricep: de la pictat pietre la cadouri hand-made.

5. Citit. Citesc de cate ori prind ocazia si am timp. Citesc chestii pe net, trec dintr-una in alta, cu interes si atentie.

6. Prieteni. Imi petrec cu prietenii timp, sau macar ma gandesc la ei. Le dau fiecaruia importanta necesara.

7. Muzica. Ascult muzica non-stop, pana chiar si in somn. Am gasit niste muzica de adormit, cu sunete din natura, care contribuie la un somn bun.

8. Vise. Visez cat pot de mult si depasesc in visele mele granitele normalului si ale cunoscutului.

9. Filme. Ma uit la cateva seriale, care ma amuza sau ma relaxeaza prin deconectare de viata reala. Traiesc cu personajele cat pot, si obtin un sentiment foarte interesant.

10. Ras si distractie. Rad de cate ori am ocazia si nu ratez distractiile ce imi ies in cale.


Published with Blogger-droid v2.0.2

Cristina

Am mai multe prietene, care mai de care mai minunata si mai interesanta. Si cativa prieteni, si ei minunati si interesanti:)


In afara faptului ca este minunata, Cristina este si speciala. Este o fetita care aduce inspiratie, care te ameteste cu rabdarea si calmul ei. Cristinei ii place sa asculte si sa impartasasca din secretele ei. Este blanda, gingasa, calda. Iti vine sa o mangai si sa o pupi incontinuu.


Cristina este si inteleapta si serioasa cand trebuie. Cand nu trebuie este un copil mare, care se alinta si care si-a pastrat sufletul curat.


Din pacate nu reusim tot timpul sa ne vedem sau sa vorbim la telefon. Cu toate acestea, Cristina imi vine in minte si ii transmit gandurile mele (care sunt sigura ca ajung la ea pe calea gandurilor).


M-am indragostit de Cristina pas cu pas, insa de fermecat m-a fermecat din prima clipa. Si nu are cum sa nu-mi fie draga, oricand, oricat de rar ne vedem si in orice colt al lumii am fi.


Pentru ca este Craciunul, o sarbatoare care ma inspira sa fac cadouri oamenilor speciali ai vietii mele, si pentru ca vreau sa ii marturiesc in scris si pe vecie ce simt pentru ea, acest post va ateriza direct pe wall-ul...Cristinei:)


Published with Blogger-droid v2.0.2

Saturday, December 24, 2011

Ghid de impodobit bradul

Bardul de Craciun pe care il vei avea in casa trebuie sa fie cel mai frumos brad din oras:)


Bineee...l-am gasit, cu bratele dese si cu degetele multe si verzi (adica ace). Acum trebuie sa ne gandim cum sa il imbracam.


Pai, trebuie sa ii alegem niste hainute nu prea colorate, ca sa nu ajunga, cum se spune, ca un brad de Craciun. Am ales 3 culori intr-o combinatie mai putin clasica: mov, albastru si argintiu. Si sa incepeeem.


Luminitele albastre. Curg din varf, catre picioarele bradului, precum un firicel de apa. Apoi se pun globurile: cele mici mai in varf, cele mari mai la picioare. Culorile se pun aleatoriu, bradul nu trebuie sa arate chiar ca o vitrina atent aranjata. Desigur ca exista si globuri&accesorii exceptie cromatica: un glob Mos Craciun, un glob de sticla de cand eram mici, cativa clopotei mici si aurii. Beteala. Argintie. Beteala nu trebuie sa curga de la un rand la altul ci trebuie sa fie precum o zapada ondulata pe fiecare rand de crengute. Mai avem si niste margele mov care se aseaza precum margelele la gatul unei doamne, intre doua crengute, numai in partea de sus a bradului. Si desi nu prea sunt de acord, Eli isi doreste si dulciuri, adica bomboane, pentru ca spune ca bradul fara bomboane nu mai este dulce.


Apoi, sub brad un cadou primit de la un Mos din lumea reala, 2 felicitari hand-made, un mos Craciun agatat de balustrada, 2 reni sclipiciosi de usa de la frigider, o soseta de cadouri de manerul clantei si gata.


Ne asezam la masa, bem un ceai, aprindem o steluta-artificie care miroase a copilarie si il asteptam. Mai avem o noapte si o zi, insa stiu ca merita asteptarea, pentru ca va veni cand nu stim, pentru ca ne va surprinde ca in fiecare an. Si sunt convinsa ca atunci cand voi avea 50 de ani Mos Craciun ma va vizita si imi va lasa pe furis cadouri sub brad. Pentru ca? MOS CRACIUN EXISTA!


Published with Blogger-droid v2.0.2

Tuesday, December 20, 2011

Budhha Bar

Watch "Sacral Nirvana - Oliver Shanti japan" on YouTube

Melodia mea preferata de la Budhha Bar. O ascult de cand am descoperit Budhha Bar si nu am gasit inca o alta melodie "mai" preferata.

Melodia aceasta imi suna a Paradis. Ma gandeasc ca daca voi ajunge acolo, in difuzoare, o voi auzi. Mai mult de atat, sunt si niste voci suave de ingerite, pe fundal.

Melodia aceasta ma umple si ma degajaza total. Ma tratez cu ea pentru nesomn, o pun in casti si o ascult pana ma dor urechile pentru ca m-am asezat peste ele.

Melodia aceasta are si un mesaj. Iar cel care il citeste are vocea unui God. Si il ascult de fiecare data cu interes si clipesc din ochi aprobativ.

Si voi continua sa ma relaxez prin aceasta melodie pentru ca imi transmite perfecta stare de liniste.

Published with Blogger-droid v2.0.2

Sunday, December 18, 2011

Facebook

Ma nauceste tehnologia care avanseaza mai repede decat pot sa gandesc. Si desigur ca, ma prinde si captiveaza ca pe orice fiinta umana, in fata minunilor nemaivazute. Si da, imi vine sa aflu mai multe, sa descopar mai tare si sa ma minunez de cate lucruri poti face: platforme complexe, socializari sub diferite forme, sincronizari nebanuite. Cu siguranta ca trebuie sa ii tii pasul, pentru ca nu poti sa traiesti asa necunoscator. Trebuie sa te upgradezi cu ce e nou.

Si pe mine m-a prins Facebook-ul la un moment dat, mai mult din motive demonstrative. Sa se vada ce fac, ce pot face si ce voi face. Insa acesta este alt subiect. Pana cand a ajuns sa ma enerveze, pentru ca am simtit ca mi-a invadat viata de tot, ca toata lumea are acces la mine si la ce se intampla cu mine. Pana la urma, de ce trebuie sa stie si fostul coleg de la fostul job, cu care nu am mai vorbit de mii de ani, unde imi petrec weekendul si cu cine?!

Ma uitam pe o pagina de Facebook cu poze din timpul Revolutiei, unde erau surprinse momente dramatice sau imagini ingrozitoare iar "utilizatorii" dadusera Like acelor poze. My god! cum poate sa "Iti placa" o poza cu oameni sfartecati, in cosciuge?! Pozele de genul acesta sunt facute sa treci prin ele si sa pleci de acolo. Sau cred ca gasesc eu prea multe semnificatii butoanelor....

Insa ce se intampla cu tandretea, candoarea, mangaierile, simtirile? Trist, dar cel mai probabil le vom gasi si lor niste butoane...Vom deveni niste Tamagotchi.

Astfel ca m-am decis sa imi personalizez Facebook-ul maxim si sa las acces la ce vreau eu, cui vreau eu. Si in rest sa nu uit sa traiesc sentimente umane intr-o lume sufocata de tehnologie.



Saturday, December 17, 2011

Nici o asteptare

Oamenilor le este greu sa inteleaga ca poti face lucruri pentru ei, absolut dezinteresat, fara a cauta vreun beneficiu sau fara a astepta ceva in schimb. Se mira, se sperie, se astept sa incepi sa le ceri, sa uita crucis la tine.

Am cunoscut cativa oameni de genul acesta si am chiar unul acasa. De la care am invatat ca trebuie sa iti faci prieteni pe cei care iti vor raul, ca trebuie sa ajuti neconditionat. Interesant este ca invatarea nu s-a petrecut asa ca o predica: "fata tatii, trebuie sa faci asta si asta si asta..." ci am observat comportamentele acestea ale lui, m-au atras si m-au incantat. Apoi cu timpul, am inceput sa ma transform.

Imi place senzatia pe care ti-o da acest gen de comportament, imi place sa impart cu ceilati ceea ce stiu, imi place sa le fiu de folos. Pentru ca eu nu traiesc singular, numai cu mine, ci traiesc cu ceilalti, oricine ar fi ei: familie, prieteni, colegi, oamenii de pe strada.

Probabil ca am fost receptiva la invatarea acestui comportament pentru ca si mie imi place ca ceilati sa se comporte asa, cu mine. Cu siguranta insa, daca nu se intampla sa primesc astfel de lucruri, nu judec si nu critic pentru ca stiu ca fiecare om are stilul lui particular.

Asa ca, nici o asteptare poate fi un motto pentru a face lucruri frumoase pentru cei din jur :)

 





Thursday, December 15, 2011

Mai presus de cuvinte

Ce este mai departe de cuvinte? Mai sus, dupa ele, in spatele lor? Ce au ele in spate si pe ce se bazeaza? Ce le ridica, le face sa iasa, ce le da tonalitate?


Mi-a povestit cineva ca a avut ocazia sa comunice mai presus de cuvinte. Sa nu aiba o limba comuna sau cunoscuta cu celalalt si sa comunice totusi maxim: fara cuvinte! Sa se aseze la masa, sa ia cina alaturi de omul fara cuvinte si sa comunice, sa transmita, sa ajunga. Wow, am zis!


Mai presus de cuvinte sunt trairile. De diferite feluri. De diferite intensitati. Care se transmit pe calea undelor sau a vantului... Care nu au nevoie de cuvinte pentru a fi descrise, transmise si simtite. Trairile emana energie. Trairile ajung acolo unde trebuie, pentru cine are pieptul deschis sa le primeasca.


Published with Blogger-droid v2.0.2

Wednesday, December 14, 2011

La sfarsitul zilei

Cel mai important este sfarsitul zilei: unde te aflii, cum stai cu constiinta, ce ai invatat nou, ce ai cunoscut, si restul de lucruri pe care le poti numara, intr-un fel.

Daca sfarsitul zile iti aduce un sentiment de multumire pentru ceea ce ai fost sau facut in ziua in care s-a incheiat atunci poti marca cumva ziua respectiva. Este un upgrade. Daca sfarsitul zile nu iti creaza nici un sentiment, ar trebui sa te mai gandesti putin asupra zilei peste care ai trecut indiferent.

Sfarsitul zilei este precum sfarsitul unei carti sau al unui film. Trebuie sa ii cauti semnificatia si trebuie sa aiba un deznodamant (deznodamant = concluzii asupra evenimentelor care s-au petrecut in intervalul de timp zi). Si sa il evaluezi pentru a putea incepe o noua carte, a doua zi. Cu alte intrigi, personaje si evenimente. Pentru ca fiecare zi este unica si speciala, si trebuie privita ca pe un moment care nu se mai intoarce, nu precum o piesa dintr-un lung sir de zile la fel: zile de iarna, de vara, de tristete, de munca, de vacanta, de iubire.












Tuesday, December 13, 2011

My flower


Niciodata nu am avut grija de flori, in ghiveci, in apa, sau de care or mai fi ele.

Chiar am avut o floare la un momentdat pe care am omorat-o cu privirea, fara sa ii mai pun apa. Nu vroiam sa imi amintesc de cel care mi-a daruit-o si pentru ca nici nu puteam sa o arunc nu am mai udat-o. Pana la moarte.

Am primit acum 2 ani de la colegi o floare in ghiveci. Este o floare care infloreste de Craciun cica, insa in primi ei doi Craciuni nici ca a inflorit.

Nu am iubit-o niciodata prea tare pentru ca imi sololicita atentie prea multa. Si grija. Pentru ca stiu ca pe flori trebuie sa le alinti si sa le vorbesti. Nu am timp eu de asta, mi-am zis. Insa nici nu am urat-o, ca pe prima floare din viata mea.

Am revazut la un momentdat Leon, si mi s-a parut suuuper relatia pe care o avea personajul cu floarea lui. Mi-am zis atunci ca voi avea mai multa grija de floarea mea, ca va fi o floare speciala. Nici asta nu am facut.

De curand mi-am cumparat draperii maro, prin care nu patrunde pic de lumina. Sa dorm in liniste si intuneric. Desigur ca la mine in camera zici ca este noapte chiar si in miezul zilei. Atunci mi-am pus problema: ce fac cu floarea, pentru ca ei ii trebuie lumina?! Simplu: am ascuns-o dupa draperie.

Dupa ce ca uitam sa o ud cu privirea la ea, acum lucrurile au stat si mai rau: am uitat de tot de ea. Insa intr-o zi imi amintresc ca am o floare, ma uit dupa draperie si raman socata: floarea mea a facut un boboc!

M-am simtit prost fata de ea pentru ca saraca, nu a tinut cont ca nu primeste iubire, atentie, apa si si-a vazut de viata ei. Mai mult de atat, chiar cred ca a l-a facut ca sa-mi atraga atentia si sa imi arate lipsa de iubire pe care o are si indiferenta mea la aceasta. Good lesson Flower!

Published with Blogger-droid v2.0.1

Monday, December 12, 2011

Chakra in my life

Am invatat de curand despre Chakra. Initial m-am simtit prost (sau proasta) ca nu auzisem despre acest subiect. Am facut un scurt sondaj in randul oamenilor pe care ii cunosc si ale caror pareri pot fi relevante si am vazut ca nu sunt singura care nu cunoaste subiectul :) Am continuat sa nu ma mai simt prost si am inceput sa ma informez.

Am descoperit un test interesant prin care poti vedea care Chakre (daca asa se zice in romana) iti sunt deschis, inchise, partial deschise, etc. Plus ca exista si exercitii prin care ti le poti deschide pe toate, pentru echilibru. (next steps...:D)

Dupa toate aceste demersuri, pe cand m-am pus in masina ca sa plec la drum am ales un cd din cele cateva pe care le am. Stiam ca sunt cd-uri cu muzica de relaxare, tocmai potrivita in acest context. Aleg unul care, guess what: se numea chiar Chakra!!! Este un cd pe care l-am cumparat anul trecut pentru ca arata frumos carcasa si l-am ascultat de putine ori.

Acest moment m-a surprins si m-a facut sa realizez ca fapte din trecut previzioneaza momente din viitor. Ca eu am cumparat un cd fara sa-i dau mare importanta subiectului iar acum ajung sa aflu ceva nou, fix despre respectivul subiect. Si ca exista atatea corelatii in noi si in jurul nostru pe care ar trebui sa le vedem si sa le intelegem.

Deci, sa nu imi spuna nimeni ca lucrurile se petrec intamplator....

Published with Blogger-droid v2.0.1

The Ring (2002)


Am discutat acum cateva seri despre cel mai de groaza film de groaza. Pentru mine a fost The Ring.

Cel mai interesant la filmul acesta este faptul ca m-a marcat in special povestea din spatele povestii. Nici nu-mi mai aduceam bine aminte intriga filmului ("7 daaays...") insa pe Sammara si povestea ei nu am uitat-o nici o clipa.

M-am pus aseara la re-vizionat filmul, in momentul perfect ales: 2.30 a.m. In afara faptului ca al meu brother incerca sa scada intensitatea filmului prin vorbit continuu, revizionarea nu a fost asa cum ma asteptam. Suspansul exista insa mai putin intens, povestea oamenilor care mor pe rand nu prea m-a prins, insa Sammara nu mi-e inca draga. Cred ca thriller-ele care au personaje principale copii ma vor inspaimanta oricand. Vreau sa ajung la faptul ca nu am ajuns sa ma sperii precum imi imaginam. Probabil ca prima impresie asupra unui astfel de film este mai intensa decat a doua. La a doua vizionare esti mai analitic, vezi mai multe simboluri, faci mai multe conexiuni intre scene. Plus ca suspansul scade in intensitate deoarece deja stii ce urmeaza.

Cu toate acestea modalitatea prin care regizorului a transmis suspansului este foarte interesanta. Mai mult de atat subscriu unei pareri despre film: daca in alte thrillere iti este greu sa te imaginezi in mijlocul peisajului, in The ring este foarte simplu. Totul se intampla la televizor: filmuletul care aduce moartea este vazut de personaje la televizor, o musca sta pe ecranul unui televizor, Sammara iese din televizor catre tine. Deci televizorul este legatura intre filmul propriu-zis si tine, intre fictiunea filmului si realitatea ta. Interesant...

Published with Blogger-droid v2.0.1

Friday, December 09, 2011

Equilibrum

In tot ce traim, percepem, vedem, simtim exista o balanta. De aceea lucrurile pot fi dezechilibrate pentru ca un taler atarna mai mult de cat celalalt. Daca poti scadea greutatea celui care atarna mai greu il poti ajuta pe celalat sa coboare catre mediana. Cand reusesti sa controlezi talerele aduci echilibru. Cum actionezi, in ce simti sau in ce crezi.

Echilibrul este linia linistei si a armoniei.

Echilibrarea vietii iti aduce fericire.

Published with Blogger-droid v2.0.1

Monday, December 05, 2011

Pentru ca urasc banalul si ce "este normal". Pentru special!

Ne traim viata liniar. Am putea insa sa o traim in zig-zag. Eu ies insa din rand si ajung sa adun pe langa mine oameni care de care mai speciali si mai deosebiti. Pentru ca am crescut intr-un mediu special, pentru ca am actinat mereu altfel decat "the others".

Era sa devin un om banal. Am fost pe marginea unui peisaj care m-a furat si care m-a pacalit, desi nu am fost pe deplin in. Din comoditate si superficialitate. Mi-am propus insa sa nu ma mai las furata de peisaje si sa nu mai stau in umbra lor.

Cine poate judeca cel mai bine ce "este normal"? Numai tu. Normalitatea ta poate fi nebunie pentru altii, inconstienta sau ciudatenie. Insa traim cu noi in primul rand si apoi cu ceilalti.

Asa ca: Special = diferit de banal & normal.

Published with Blogger-droid v2.0.1

Sunday, December 04, 2011

Fericirea in rate, pe termen lung, pentru nevoi personale

O gasesti unde nu te astepti. De fapt acolo trebuie sa o si cauti.

Mai intai de toate iti faci planul de economisire: nu trebuie sa cheltui mult ca sa ai ceva frumos plus ca nu trebuie sa iti cumperi ce au ceilalti.

Fericirea este pe toate drumurile, precum bancile la parterul blocurilor. Trebuie mai intai sa te asezi putin, sa gandesti la ea si la ce inseamna. Este un lucru pe care il au cu totii, difuzat insa in actiuni diferite. Insa il poti avea din fapte mici si neinsemnate, daca le lasi sa te bucure. Sau din momente banale daca le vezi frumusetea.

Fericirea poate fi gasita intr-o imbratisare sau intr-o cafea bauta pe o terasa insorita. Numai ca trebuie sa fii capabil sa o vezi.

In general ne gandim ca numai anumite actiuni, statut, deecizii ne pot aduce fericire. In particular, pentru ca nu pot gandi in generalul majoritatii, consider ca cele mai nesemnificative momente iti pot aduce starea mult dorita a Fericirii.

Cu totii ar trebui sa avem capacitatea de apreciere a momentului si de savurare a deliciului pe care ti-l poate oferi.

De ce trebuie sa fiu un om de rand ca sa ma simt fericita? Prefer sa fiu pe langa rand si sa imi savurez in liniste momentele de fericire.

Published with Blogger-droid v2.0.1

Most wanted

Afisari