Casatorie

Am citit astazi o gluma haioasa pe FB:

"Omul face trei greseli in viata: amesteca cafeaua cu zahar, apa cu vinul si dragostea cu casatoria"

Da, am zis o gluma insa cred ca este un adevar. In special pentru ultima afirmatie. Chiar asa, ce treaba are dragostea cu casatoria? Ce legatura au sentimentele cu o semnatura care iti da un anumit statut social? Si de ce oamenii inteleg gresit casatoria si gandesc ca daca avem semnatura pe foaie si inelul pe deget vom trai fericiti impreuna pana la adanci batraneti, fie vant, fie ploaie.

Vorbeam acum ceva timp cu un prieten care imi povestea despre femeile disperate sa 'puna mana pe unul'. Am desfacut noi firu'n patru si am concluzionat ca singurul motiv pentru care femeile isi doresc sa se casatoreasca este tocmai din nesiguranta pe care o au. Si analizam cum multe femei isi imagineaza ca daca il gasesc pe acest domn si ajung la negresita casatorie atunci viata devine mai usoara iar nesiguranta dispare pentru ca este el care le va proteja de acelasi vant si ploi. Apoi mi-am amintit despre o idee dintr-o carte care mentiona casatoria precum un contract intre doua parti si dezvaluia fenomenul psihologic al oamenilor de-a incerca sa incalce termenii contractului, atunci cand sunt semnatari ai unui contract.

Ups, ladies, tin sa va anunt ca este gresit. Mai mult de atat ma declar impotriva casatoriei, oamenii trebuie sa se iubeasca la fel de mult si cand nu sunt incadrati social in statutul de casatoriti. Poate ca se iubesc si mai mult pentru ca totul este atat de volatil incat au grija a nu-l pierde pe celalalt. Si hai sa fim seriosi, dragostea nu are de-a face cu semnaturi, statut, si alte fel de bulshituri formale pe care le avem in cap datorita religiei in special si societatii in general.

Asa ca, sper sa nu ma casatoresc niciodata. Si asta nu pentru ca nu vreau sa iubesc acelasi om toata viata ci pentru ca nu vreau sa iau libertatea nici unui om de pe lumea asta, cu atat mai mult a celui iubit.