By my mother...

Cand esti tanar ai: entuziasm, sanatate, bucurie pentru lucruri marunte, fluturasi in stomac, chef de viata, iubire, putere, lumea la picioarele tale insa nu ai bani...
Cand esti batran ai bani insa nu ai sanatate, putere, entuziasm, chef, fluturasi in stomac...
In concluzie m-am hotarat sa raman mereu tanara si fara bani:))

I have a dream...

Cred ca fiecare om, in viata pe care o duce, trebuie sa isi stabileasca si defineasca clar si concis niste visuri. De exemplu, daca imi cunosc visul (in general eu am mai multe visuri, mai mici) pot aprecia o zi monotona si plictisitoare drept un moment premergator indeplinirii visului.
Insa acum mi-am stabilit visul cel mare! Pentru ca, eu consider ca pe langa visele cele mici, care ne ajuta sa infrumusetam fiecare zi, trebuie ca fiecare om sa aiba un vis...PE CEL MARE!
Visul meu cel mare este sa vad Podisul Tibet si sa cunosc civilizatia acestuia. Sa ma trezesc la cei peste 4000m altitudine, sa nu imi ajunga plamanii pentru a respira aerul acela tare, care, este invaluit de curatenia spirituala a acelor oameni unici.
Si pentru ca EU STIU CARE ESTE VISUL MEU CEL MARE imi voi putea petrece zilele ce vor urma cu mai multa insufletire, asteptand sa cunosc iacii si sa aud clopotele tibetane rasunand in inaltimi!

Nucul din curte nu avea frunze...inca...

Astazi chiar a venit...
Mi-a umplut sufletul si mintea de bucurie nastrujnica! Imi doresc acum sa stau sub nucul de la tara, sa gasesc o fereastra printre crengile lui prin care patrunda raze calde de lumina si sa ma intind in hamacul agatat de ramurile lui pentru a lasa razele de soare sa imi incalzeasca fata si parul...Si parul: sa se rasfire in vant, sa se parfumeze cu miros de verde si de prospat!
Ce bine ca maine ma duc la tara...

Eu cand vreau sa fluier...

Tocmai ce mi-a venit in minte titlul uni film romanesc recent: "Eu cand vreau sa fluier, fluier!". Am o senzatie ciudata care ma determina sa rostesc acest titlu de film celui care ma intreaba care este o caracteristica determinanta a poporului roman. Si cateodata, implicit, ca doar sunt nascuta si crescuta in Romania, si a MEA.
E ceva de genul: eu cand vreau sa fiu trista sunt trista (chiar daca poate nu sunt), eu cand vreau sa nu mai ascult ma inchid in mine, eu cand vreau sa ma bucur ma bucur, eu cand vreau sa fiu eu sunt ceea ce nu sunt de fapt...
Unde este candoarea despre care pot scrie esee si pe care o pot predica fiecarui om pe care il intalnesc? Cred ca pe-a mea am uitat-o pe undeva...trebuie sa fug...sa o caut!

11 Martie 2009 - soare, zambile, esarfe, nori, raze, picaturi, zambete, pantofiori, parc, picaturi...
11 Martie 2010 - intuneric, ninsoare, cizme, umbrela, cauciucuri de iarna, vant, mizerie, mocirla, politisti, oameni tristi, nervozitate..
12 Martie 2010 - De maine m-am hotarat sa fie primavara, cel putin in gandul meu!!!

Incep trist din pacate...Desi in general, cand imi doresc clipe frumoase ma gandesc la mirosul florilor de tei, acum nimic nu e suficient pentru a acoperi golul....
Ma simt dezbracata intr-o multime de oameni, simt ca s-a rupt o bucatica din sufletul meu si a plecat in lume...
Cu toate acestea, in asteptarea clipei in care voi putea trai clipe frumoase cu gandul la mirosul florilor de tei, ii urez Ioanei linistea pe care o tot fugareste de mult timp.

Cu drag!