El si ea sunt impreuna de mult timp. Se iubesc frumos. Intr-o buna zi ceva se schimba in comportamentul ei. Planuiesc o excursie la Paris unde sa isi panseze relatia. In Paris tensiunea este din ce in ce mai mare, pentru ca nu conteaza locul daca au intalnit prapastia. El ii poarta o dragoste egoista, in care de multe ori actorul principal in viata lui este el.
In avion, pe drumul de intoarcere ea isi prinde sufletul in dinti si ii marturiseste: de o perioada de timp il insala cu cel mai bun prieten al lui. Ea toarna rauri de lacrimi, de vina si de rautate. Se uraste pe ea ca il face sa sufere atat de mult. Lacrimile ei ar putea inunda avionul pana la jumatate. El o consoleaza si incearca sa o linisteasca: "Totul va fi bine, iubita mea".
Sa spunem ca inselatul inseamna rau. Si ca iubirea inseamna bine. Insa iubirea lui egoista o putem clasifica in bine? Faptul ca a fost atat de egoist, desi iubind-o, a impins-o in bratele prietenul lui. Nu este acesta cumva raul? Iar ea? Daca ea a fost doar o frunza plimbata de curentul dragostei lui egoieste?
Cine e raul si cine e binele? Sau mai bine zis cine determina ce e rau si ce e bine?
No comments:
Post a Comment