We have to talk about Kevin

De ceva timp m-a apucat patima cititului. Insa cititul acela in metrou, in bucatarie cu mancarea in fata, pe strada, pe la colturi, peste tot. Mai ales atunci cand prind ceva interesant, insa fara lipsa de modestie, tot ce am ales pana acum a fost foarte captivant.

Insa de departe cea mai captivanta carte a fost "Trebuie sa vorbim despre Kevin". Am citit-o cu sufletul la gura, mi-am format pareri pe care le-am intros pe toate fetele pana la sfarsitul cartii. M-am gandit si razgandit, m-am asociat putin cu personajul, m-a impresionat si enervat in acelasi timp.

Am hotarat sa vad si filmul in cele din urma, sa vad daca seamana cu ceea ce mi-am imaginat eu si desigur sa vad ce au transpus producatorii.

Diferenta carte / film este nemarginita. Cartea surprinde detalii care mie mi s-au parut relevante pentru concluzia finala insa pe care nu le-am regasit in film. Daca citesti cartea tinzi sa acorzi compasiune lui Kevin, sa te ingrozesti de unele actiuni ale Evei, sa o "scuzi" putin pe Eva pentru ca si-a iubit libertatea mai mult decat copilul insa sa nu o ierti pentru dezastrul pe care l-a construit in Kevin. Filmul pune lucrurile in alta lumina. In film Eva este o victima a propriului copil, un copil diabolic care ii face viata un cosmar. Un copil care este capabil sa isi omoare tatal si sora si alti 11 colegi cu sange rece, folosind ca arma abilitatea extraordinara de-a trage cu arcul (pasiune cultivata chiar de tatal sau). Cu toate ca filmul este saracacios in detalii mi-a placut amaestecul de secvente fara ordine cronologica.  Coloana sonora este foarte bine aleasa, gasesti muzica cu note pozitive in secvente pline de drama. Flimul are foarte putine dialoguri si mult accent pe cadre, muzica, etc.

In concluzie, merita toti banii atat cartea cat si filmul. Insa mi-am promis ca voi urma acelasi curs firesc al lucrurilor: citit apoi vazut, pentru ca filmul este posibil sa imi creeze o proveste sumara despre ceva ce as putea sa imi imaginez in alte o mie de moduri din cartea care a stat la baza.

Fiecare si fiecare.

Imi doresc ca fiecare pas pe care-l fac sa imprastie zapada mai mult pe strada si Soarele, cu ajutorul meu, sa o topeasca mai repede.

Imi doresc ca fiecare respiratie de-a mea sa se adune undeva in toata atmosfera si Atmosfera, cu ajutorul meu, sa se incalzeasca mai tare.


Imi doresc ca pentru fiecare data cand deschid geamul, toata caldura din casa sa se adune la caldura din jur si Caldura, cu ajutorul meu, sa fie mai puternica.

Imi doresc ca eu sa-ti fiu primavara, asa cum si tu mi-ai fost, sa urmam cursul lucrurilor asa cum au mai fost, sa iesi din mocirla in care te zbati, asa cum si eu am fost.

De ce B.

Mi s-a spus ca voi fi straina printre straini. Dar azi ma simt mai straina aici, decat intr-un oras necunoscut.

Sunt legaturi stranse pe care nu mi-as inchipui ca o sa le pierd vreodata, dar caut caut caut... sentimentul acela de "a fi la locul potrivit, la momentul potrivit", sentiment pe care l-am avut doar de cateva ori, rar in compania cuiva si o singura data pe deplin.

Era vacanta, vacanta mea dinaintea furtunii, furtuna de care depindea enorm parerea mea despre mine. Eram in tren si ma indreptam spre orasul B. Cu castile-n urechi, plecam singura sa colind strazile pe care le-am vazut in filmul lui Woody Allen sau pe care mi le-am imaginat eu insami din poze.Melodia se termina, pauza, dar nu incepea alta, pentru ca in momentul urmator imi scoteam castile ca sa-l ascult pe tipul care canta la chitara. Cateva melodii cunoscute si cateva melodii specifice, cateva statii. Stii sentimentul acela in care iti place asa de mult ce asculti incat ai dansa oriunde te-ai afla? Ochii inchisi, mana bate pe picior ritmat, piciorul bate-n podea la fel de ritmat.

Eram in metrou, caldura mare. Neobisnuit de cald pentru metroul pe care il stiam. Mi-am scos cartea si am inceput sa citesc, la fel de firesc cum as fi facut-o si acasa, neingrijorata ca trebuie sa urmaresc statiile pentru a sti unde sa cobor.

Vizitand casa despre care am scris prima oara in liceu cateva randuri, m-am asezat sa desenez ceva chiar de acolo. Langa mine, o tipa care desena la fel ca si mine.

Pentru cei care au vazut Into the wild, poate au inteles ideea de libertate absoluta. Pentru el era Alaska, pentru mine este B., locul in care as fi "la locul potrivit, la momentul potrivit". Sau locul in care as putea sa ies albastra-n cap si cu o incaltari de culori diferite, fara ca nimeni sa nu se uite ciudat la mine, locul contrastelor si locul care imi umple sufletul de culori si sunete.

Admiratie

Tocmai am terminat de citit "Dragostea dureaza 3 ani". Si nu trebuia neaparat sa citesc cartea ca sa cred altceva decat imi spune titlul ei.

M-am intrebat mereu ce tine un cuplu solid, dupa cei 3 ani despre care vorbeam mai sus? Unii vor zice: respect, prietenie, obisnuinta, incredere, confort. Eu voi adauga acestui sir de cuvinte unul nou: admiratie.

Admiratie este atunci cand cei doi sunt egali. Cand nici unul nu-i mai sus sau mai jos, cand fiecare in parte face sau gandeste ceva extraordinar in ochii celuilalt. Admiratia este ca un never ending tennis game. Eu trimit catre tine admiratia mea pentru ceva ce tu faci si invers. Admiratia nu se sfarseste, pentru ca resursele ei nu tin doar de sentimente ci tin in mod special actiunile fiecaruia, dictate de gandire.
A celuilalt, a ta, a amandurora in acelasi joc.

Published with Blogger-droid v2.0.6

Sail - Awolnation

Videoclipul Sail in varianta girl's fight are o istorie foarte draguta. Awolnation au si ei varianta lor official de video la  aceeasi melodie.

Cele doua fete pe care le cunoastem din prima varianta sunt doua prietene care s-au gandit 

sa se distreze facand un alt videoclip melodiei. Ele apar in si in alte videoclipuri:

Cu aceasta ocazie am aflat despre o alta varianta de-a face videoclipuri. "Actorii" principali ca sa ii numim asa sunt personajele nu bandul care are melodia respectiva. Practic actorii merg catre band si ii propun videoclipul, nu band-ul este cel care cauta niste actori pentru scenariul lui de videoclip.

So, enjoy Sail:

Haos si liniste

La inceput a fost haos pentru ca atomii trebuiau sa se agite ca sa ia forma. Haosul cuprinde tot, se instaleaza oriunde si creaza diferite forme. Haosul inseamna si foc si ploaie, si caldura si gheata. Toate in acelasi timp. Haosul imbraca diferite forme de manifestare, niciodata aceeasi. Haosul este peste tot si nicaieri, este ca o iluzie optica.

Linistea se instaleaza acolo unde vrea, este selectiva. Liniste inseamna cald si soare, zapada fara frig. Linistea merge in sensul corect tot timpul. Nu depaseste marcajele prea mult. Are forme curbate, nici prea ascutite nici prea rotunde. Linistea este caracterizata prin acorduri de instrumente cu sunete calme.

Daca ar fi numai haos ar iesi scantei.

Daca ar fi numai liniste ar fi plictisitor.

Eu sunt haos. Tu?

3 ways

Exista 3 ipostaze in care ne putem afla. Cateodata suntem intr-una alteori in alta. In orice caz, toate trei sunt interconectate.

1. Iubire. In orice relatie iubirea nu atinge acelasi nivel din partea ambilor parteneri. Tot timpul unul iubeste mai mult ca celalalt. Cand se intampla sa fim cel care iubeste mai mult alegem si consecintele acestui lucru. Ne asumam din start ca nu vom fi foarte fericiti si ca vom suferi, pentru ca nu primim pe cat dam. In schimb dam pentru fericirea celuilalt, pentru ca fericirea lui este indirect si fericirea noastra.

2. Confort. Ne alegem un partener confortabil, care sa ne ofere exact ceea ce ne trebuie. Aici suntem opusul despre care vorbeam in ipostaza 1. Primim de la el totul, pentru ca singura lui menire este sa ne faca pe noi fericiti. In acelasi timp, cred ca in aceasta ipostaza oamenii insala. Pentru ca acesti oameni nu au de fapt totul, ci au doar un confort emotional in care au ochii deschisi pentru alte posibilitati.

Totodata cred ca la intalnirea Confortului cu Iubirea se intampla si casatoriile.

3. Cautare. In starea aceasta cautam fericirea. Nu ne multumim cu primul venit. Precum cred ca fericirea nu exista (decat in momente scurte si dispersate) este posibil ca in aceasta faza sa cautam toata viata. Sau mai este posibil ca pe parcursul cautarilor sa obosim si sa intalnim unul dintre cei doi oameni de mai sus, la care sa ne oprim.

Profund / Intens

With @rux:

PROFUNZÍME, profunzimi, s. f. 1. Adâncime. 2. Capacitatea sau calitatea de a judeca si de a întelege lucrurile în esenta, în adâncimea lor; profunditate.

INTÉNS, -Ă, intenși, -se, adj. Foarte tare, viu, puternic.

Daca pun termen de comparatie intre cele doua cuvinte atunci rezulta ca intens are mai putina valoare. Adica profund este mai important ca intens.

Cea ce este intens nu are cum sa dureze. Pentru ca orice este viu, puternic, se stinge repede. Deci tot ce este intens este scurt.

Profunzimea in schimb se castiga cu timpul. Nu poti fi profund din prima. Trebuie sa acorzi rabdare. Deci ceea ce este profund este de durata.

Cum preferam sa traim de fapt secventele vietii noastre? Profun si de durata sau intens si scurt?

Revelion

Primul Revelion singura l-am petrecut in varful patului, uitandu-ma toata noaptea la Californication. Scopul de-a fi singura nu mi l-am impus ci a fost un moment in care empatizam cu o intamplare nefericita din viata altcuiva. Intamplarea s-a dovedit intre timp a nu fi atat de nefericita pe cat credeam asa ca de atunci am considerat Revelionul ca fiind o noapte ca oricare alta.

Revelionul acesta l-am inceput fara nici un plan. Am iesit din tipare hotarandu-ma cu o saptamana inainte ce sa fac, si nici in prea-mareata zi planurile nu erau clare. Am gasit la fata locului un loc unde sa ne "asezam", dupa ce am lasat sa treaca nebunia cu 4 - 3 - 2 - La multi ani!

In acelasi timp m-a enervat mereu cum unii cer si altii dau niste preturi exagerate pentru niste momente care ar trebui sa fie naturale in viata noastra. Aici pot mentiona mai intai pretul platit pentru noaptea de Revelion. Apoi pot mentiona disperarea unora in urma banilor dati. Ceva de genul, am platit 300 de lei, trebuie sa ne distram de toti banii. Sa bem tot, sa dansam tot, sa mancam tot, sa ne agitam pentru fiecare leut. Cand de fapt, noaptea aceasta este o alta noapte a vietii noastre, cand am mai trecut prin ea si vom mai trece de atatea ori ... 

Pana la urma, de ce sa nu ne distram, bem, mancam, agitam in oricare alta zi a anului, pe care o simtim noi speciala?